Dragi prieteni, va daruiesc un pic de versificatie poetica,
pentru ca poeti adevarati nu exista...in opinia unei doamne
zanganite.

- Care sunt poetii adevarati din moment ce oricine poate sa
faca versificatii? ...spune aceasta Doamna...

Va rog stimata doamna sa-mi oferiti cateva din versificatiile
dumneavoastra...as fi incantat sa vi le citesc.
Cu vreo doi ani in urma...nu ma mai scoteati din Maestru.
Acum am ajuns un versificator.
Multumesc pentru nimic. Ce usor isi schimba romanul felul de
gandire ! Incredibil !

sarut sfintita cruce de altar
si caut cuiele Dumnezeiesti -
doar sange curge, numai val
din rani...cum nu mai intalnesti...

sarut cu drag, crucea de lemn
pe care Domnul.. este rastignit -
sarut picioarele-i Divine
dorind de El, sa fiu iubit...

ma sui pe scari de aer, sus
spre lumi ce-s unice, de fel -
dorindu-mi viata, fara de apus
in lumi de vis, ascunse-n cer...

ma sui pe scari, ce-s suferinta
de spini, fiind mereu ranit -
ma sui pentru a mea trebuinta
de-a fi de Dumnezeu iubit...

ma sui spre palmele-I Divine
ce tin in ele-ntregul Univers -
si le sarut cum se cuvine
cu dulci metafore de vers...

ma sui cu-a mea credinta, care
imi da putere sacra, ca sa fiu
poet de viata si miscare
pana-am sa mor, intr-un tarziu...

magic-poet Vladimir.

Нравится 23