(Inundatiile din Romania)...văzute de un romăn-australian, inundaţii care mi-
au produs momente de durere sufletească, greu de descris. Sper totuşi că
versurile mele...sunt grăitoare în acest sens.
Cu propoziţii simple
încerc cu greu ca să exprim,
durerea ce o ţară-o simte
atunci când e muşcată -
de venin.
Cu ură pentru acest potop
ce pare-a creşte în mărime,
pot ca să văd ce-i la mijloc-
un şarpe rău
ce scuipă, "bine."
Apoi un trup de ape
cu o lungime fară seamă,
ce miscă-n lung şi-n lat
c-o nepăsare, care -
îţi baga-n suflet, teamă.
Oameni ce plâng
şi vaiete, ce se aud departe,
îmi spun de toţi acei
ce suferă cumplit-
pe timp de zi, căt şi de noapte.
Cu propoziţii simple
azi încropesc acest poem,
cu rost de-aducere aminte-
că sunt român
şi am un semn.
E semnul crucii ce îl fac
când eu mă rog la Dumnezeu.
Un semn pentru surori şi fraţi -
şi-al lor pământ...
ce e şi-al meu!
<<<<< Vlad ( Vianu ) >>>>>
Multumim ca esti cu gandul si fata catre noi ! ...e un semn bun, ca nu ne-ai dat uitarii...
f. frumos imi place tot ce scrii cred ca si sufletul tau e tot asa de frumos precum versul