La timpul sau, Eminescu a fost cel mai mare...ca este sau nu mai este...
eu il iubesc si il pretuiesc...
poet pribeag, nemuritor si rasfatat de astrii
ce-ti lumineaza calea cu lumini de vis
cobori din ceruri si din infinituri vaste
cu fata-ti ingereasca si cu paru-ti nins
privirea-ti visatoare si sufletu-ti cuminte
sa fie semnul tau ce imi aduce-n dar
un madrigal de vers si-aducere aminte
de-acel ce il numesc...universal
poet Luceafar, strajuind in lunga noapte
cu sceptrul tau de print si om nefericit
esti Cel ce-a scris a vietii carte...
pentru a fi de viata-acum hulit
la tine-mi zboara gandul cu iubire
vazandu-te aevea...cand poeme scriu
artist pribeag, colindator ce-mi dai de stire
ca esti pe-aproape, fara ca sa stiu....
Vianu > Australia.
Un alt Eminescu ? ... Poate peste câteva secole ...
E reusita poezia,si cred ca EMINESCU , tie in suflet,trup,te slefuieste,ceas de ceas,si zi de zi,ca sa ajungi la el- acolo ,SUS