Дневники
din muguri de iubire
adesea înfloresc speranțe-
culori de flori în curcubeie
de noi și noi instanțe... 
azi am chef...draga dorele
sa iti spun din toate cele
tare mult m-am framantat
si un blog ti-am dedicat...
nu sunt talentat ca tine
n-am tipare super fine
nici programe adecvate
pentru pozele trucate...
stiu ca ai talent cu carul
ii dai lectii lui vianu
cauti tot ce e special
si lucrezi fenomenal...
faci bloguri in cantitati
vad ca -mi si arati cat poti
bloguri ce lume aduna
si creeaza voie buna...
viața este-al nostru film...
---------------------------------------------------------------------
Mi-ai dat locul intai...pe care nu il merit...un loc care atrage invidia altor participanti, lucu care nu
imi convine deloc.
Ma parasesc prietenii...omule...
Nu mai sunt comentat, evaluat...ca urmare sunt in rahat...
Cu ce ti-am gresit oare ?
Ma chinuiesc zi si noapte sa scriu doua, trei bloguri...iar tu iti bati joc de mine...
Mary...a lui Eta, Dana a lui Mana, furtuna...am vrut sa zic fortuna, pink...a lui U...erau si meritau
locul intai, nu crezi ?
Apoi Bab lui acu...care s-a straduit saracul, ierebifisoi...care fumeaza tigari de foi, mihai...cafea
cu el sa ai, darkpassion...om intunecat, apoi paraclaxon...ce claxoneaza neincetat...
Cum de i-ai neglijat si nu i-ai premiat ? Nu pot…
Comentariul acesta m-a inspirat.
Aparține domnului Iosif Berei, care
este fratele meu virtual, aici pe Zang.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Comentariul lui Iosif:
Am încercat să-ți spun , ades ,
Că ne-am născut întâmplător
Înlăcrimați de -un mare dor
Ce-acopera al nostru nor
Și drumul ce ni l-am ales .
fratele meu , nu sunt suficiente cuvinte în DEX care , așezate intro ordinea corectă , să exprime respectul meu față de ceea ce ești aici , în lumea celor nevăzuți , neatinși și greu de crezut că se vor întâlni vreodată .
te îmbrățișez expansiv și obraznic !
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dedic această poezie, frățiorului meu virtual...Iosif Berei....
Iosif...
încerc să-ți spun -
adesea
sufletul mi-l pun
pe trepta-nalta
a iubirii
ce
nu-i…
ma simt un om pierdut pe ocean
fara de ustensile necesare
incerc disperat sa ajung la mal
am nevoie de multe ajutoare...
inot si fac pe mine de frica
primejdia mortii ma-nconjoara
rechini de pe Zang la o adica
imi halesc natura umana...
imi trec prin minte diferite idei
atunci cand nu am nevoie de ele
ziua...un soare arzator de atei
noaptea...sageti de perfide stele...
sunt agat de un fir al ratiunii
si ma simt deja un om spanzurat
pe ocean nu exista spanzuratori
dar eu unul le-am inventat...
stau cu capul desigur afara
valuri ce vin latul mereu il strang
gatul meu se subtiaza Divin
vreau permisiune sa plang...
sefi si moderatori...toti la un loc
dati-mi voie ca usor sa…
ma cauta iubirea pe la usa
fara sa-mi spuna mai nimic -
cu chip de unica papusa
vrand sa-i deschid
macar un pic...
ingandurat peste masura
cam multe socoteli imi fac -
este iubire faina, dura
fiind ceva ce mi-i
pe plac ?
nu am ideie ce se-ntampla
dar vreau...sa indraznesc -
macar sa am o super runda
si cu iubirea
sa vorbesc...
s-o-ntreb, care ii este rostul
de ce ma viziteaza -
are intentii
sa imi ceara costul
pe timpul cand
ma emuleaza ?
sau vrea cumva sa ma ajute
inlaturand singuratatea mea -
spunandu-mi
vrute si nevrute
cand ne aflam la o cafea ?
nu stiu, raspuns nu pot sa dau
iubirea inca
nu s-a pronuntat -
cat e de sincera, "persoana" Sa
eu unul...inca…