Дневники

bat clopote, bat clopote !

Am revenit din nou...chiar daca la multi le face rau !

asta-s "eu"...micutul care
multe chestii observam -
aveam pofta de mancare
dar mereu flamand eram...

te iubesc, iubire !

dupa ani de cautare
fratele si-a regasit
Doamne, ce asemanare
chiar la buze...negresit !

sunt emotionati saracii
ani ei nu s-au mai vazut
cred ca tipul de la dreapta
vi-i desigur cunoscut...

Am spus...ca nu o sa mai postez prea mult pe Zang, dar fac o exceptie.
Aceasta poezie e pentru mama mea, careia ii duc grija zi de zi, mama
pe care pot sa o pierd in orice clipa, deoarece este foarte bolnava si
cu sanse de viata foarte limitate.
Doresc sa imi descarc sufletul de lacrimi, doresc sa ii arat mamei mele,
cat de mult o iubesc si cat de mult vreau ca sa traiasca.
Nimic altceva....!!!

O poza fantastica...culori metaforice, reflectii albe (finalizari)...apoi
o muza de vis: draga mea prietena...Yiinaa.
Wow...iar eu inchis in cubul creatiei...plutitor, magic, nemuritor,
privind in jos, catre muza mea...ce ma inspira, nu-i asa ?

ma scol din pat, o alta zi
pe Zang, unde am vise mii -
ma simt, desigur obsedat
de acest sait, "nealterat"...

omul de zapada are
mult necaz pe-acest catel -
patrupedul...mi se pare
c-a facut ceva...pe el....

omul de zapada-njura
stiind ca-i neputincios -
de-ar avea doua picioare
i-ar trage un sut in dos...

dar catelului nu-i pasa
nu se uita inapoi -
e grabit s-ajunga acasa
usurat...far-de nevoi...

ha ! ha ! ha !