COLINDE CU PERIPETII
72, Румыния

Era atat de frig ,un ger de-ti lipea narile,si mersul prin zapada inghetata scotea un scartait ce-mi tinea de urat in acea seara cu cer instelat de Mos Ajun...Copacii imbracati cu mantie alba,ma intampinau semeti ,la tot pasul. Ma intorceam de la colindat pe ulita pustie,tocmai din capatul satului..eu locuiam cam pe la mijloc,acum locuiesc tot acolo dupa ce am incheiat mandatul de activitate profesionala. Purtam peste umar o traista, tesuta la razboi de bunica mea din partea tatalui,D-zeu sa o odihneasca (tare era buna si avea grija de noi, nepotii),in care se gaseau de toate:mere,nuci,colaci,bomboane si alte bunatati primite in dar de la gospodarii satului pe unde colindasem.

In buzunarul de la hainuta mea cam scurta ,ce o purtam de vreo doi ani ,tineam strans cu manuta inghetata cativa banuti ce-i primisem in dar de la coana preoteasa ,ca numai ea isi permitea la acea vreme sa dea bani colindatorilo, pentru noi copiii era o adevarata bucurie sa ai asa ceva..

Cum in aceasta luna intuneca foarte devreme,m-a prins noaptea pe drum,ceilalti copii din trupa mea au ramas fiecare la casa lui ,eu m-am trezit singura insotita doar de scartaitul zapezii sub pasi si de latratul cainilor din sat. Cum mergeam asa cu teama in suflet ,m-am trezit cu o haita de caini ce m-au impresurat de am inghetat de tot...Nu stiam ce sa fac sa ies din impas;m-am aplecat sa iau un cocean pe care l-am vazut pe jos,dar surpriza ..era prins de gheata si nu l-am putut lua sa ma apar. Am inceput sa fluier din toti rarunchii ca deh, invatasem de mica tehnica fluieratului si ma roteam cu traista in maini ,doar, doar or fugi potaile..dar nimic frate,parca mai tare le atatam.. Aci cadeam ,aci ma ridicam din zapada...

In acea disperare ,mi-am adus aminte ca citisem eu undeva ca daca te asezi gramada nu-ti mai fac nimic potaile. Asa ca, degraba m-am ghemuit cu desaga stransa in maini cu gandul "fie ce-o fi". Dupa cateva momente cainii au inceput sa ma paraseasca unul cate unul,eu fiind cu capul in jos ma uitam pe furis la ei cum plecau. Dupa ce au plecat toti am prins ceva curaj ,m-am ridicat si am luat-o la sanatoasa. Numai ca doi dintre ei s-au luat iar dupa mine si de frica am inceput sa scot cate un colac din traista si-l aruncam in urma mea,dandu-le ocupatie potailor...Si uite-asa am dat toti colacii capatati pentru colindele mele din Ajunul Craciunului ramanand cu desaga goala...in schimb am ajuns acasa teafara .

De atunci , am avut grija sa nu ma mai prinda noaptea pe drum,si mai ales sa raman singura la intoarcere. Colindele de Craciun vor ramane vii si de neuitat in amintirea mea ,in ciuda micilor peripetii prin care am trecut .

Dragii mei,cand vin la voi sa va colind, sper sa nu ma muste cainii....

La multi ani ! Craciun fericit langa cei dragi !

35 просмотров
 
Комментарии

Комментариев пока нет.
Будь первым - напиши свой комментарий.

Дневники
Дневники обновляются каждые 5 минут